Etimologie

Din franceză délecter < latină delectare.

Pronunție

  • AFI: /de.lek'ta/


Verb


Conjugarea verbului
(se) delecta
Infinitiv a (se) delecta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) delectez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) delecteze
Participiu delectat
Conjugare I
  1. (v.tranz. și refl.) a face să se delecteze; a desfăta; a fermeca; a fascina; a vrăji; a încânta.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe