română

Etimologie

Din latină *dismerdare.

Pronunție

  • AFI: /dez.mjerˈda/


Verb


Conjugarea verbului
dezmierda
Infinitiv a dezmierda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
dezmierd
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să dezmierde
Participiu dezmierdat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a mângâia pe cineva atingându-l ușor cu palma ori spunându-i vorbe drăgăstoase; a alinta.
  2. (v.refl.) (rar) a se bucura de ceva; a se desfăta.
  3. a se răsfăța.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe