delincvență

română

Variante

• delicvență

Etimologie

Din franceză délinquance.

Pronunție

• AFI: /de.linkˈven.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului delincvență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	delincvență	delincvențe
Articulat	delincvența	delincvențele
Genitiv-Dativ	delincvenței	delincvențelor
Vocativ	delincvență	delincvențelor

1. fenomen social care constă în săvârșirea de delicte.
2. totalitatea delictelor săvârșite, la un moment dat, într-un anumit mediu sau de către persoane de o anumită vârstă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online