Variante de scriere Vezi și : Den, DEN, den-, -den, deň, deŋ, dén, dèn, dèŋ, dēn, dēŋ, děŋ, dền, dëŋ, dən, đen
Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

(svenska)

Variante

Etimologie

Din suedeză veche þæn, forma de acuzativ pentru sā(r), care provine din limba nordică veche < proto-germanică *sa („acel, aceea; ăla, aia”).

Înrudit cu daneză den, æ, engleză than, faroeză tann, germană den, limba gotică 𐌸𐌰𐌽𐌰 (þana), islandeză þann, neerlandeză den, norvegiană (bokmål) den și norvegiană (nynorsk) dan, den.

Pronunție


Pronume

den c. (det n., genitiv: dess)

  1. (noțiuni abstracte) el, ea
    Den som lever får se
  2. (obiect direct) îl, l-, o
    Jag har tappat bort min nyckel. Har du sett den?
  3. (pron.dem.) acel, acea

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Locuțiuni


Articol

den c.

  1. (articol definitiv) -ul, -a
    Den gröna bilen. - Mașina verde.

Referințe