derivă

română

Etimologie

Din franceză dérive.

Pronunție

• AFI: /de'ri.və/

Substantiv

Declinarea substantivului derivă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	derivă	derive
Articulat	deriva	derivele
Genitiv-Dativ	derivei	derivelor
Vocativ	derivă	derivelor

1. unghiul dintre direcția de deplasare dorită a unui avion sau a unei nave și direcția reală de deplasare determinată de vânt (la avioane) sau de curenții maritimi (la nave).
2. (tehn.) abatere într-un singur sens a valorii unei mărimi față de valoarea inițială.
3. unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte.
4. partea fixă a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc.

Expresii

• A merge (sau a fi) în derivă = a pluti în voia vântului și a valurilor
• (rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul..

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online