română

Etimologie

Din des- + a (îm)pacheta. Confer franceză dépaqueter.

Pronunție

  • AFI: /des.pa.ke'ta/


Verb


Conjugarea verbului
despacheta
Infinitiv a despacheta
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
despachetez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să despacheteze
Participiu despachetat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a desface, a scoate un obiect din ambalajul în care se află împachetat.
  2. (v.tranz.) a deschide, a desface un pachet, o ladă etc. pentru a scoate obiectele din interior.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe