determinism
română
Etimologie
Din franceză déterminisme
Pronunție
- AFI: /de.ter.mi'nism/
Substantiv
| Declinarea substantivului determinism | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | determinism | determinisme |
| Articulat | determinismul | determinismele |
| Genitiv-Dativ | determinismului | determinismelor |
| Vocativ | determinismule | determinismelor |
- teorie, concepție potrivit căreia fenomenele sunt generate de înlănțuiri de cauze și efecte, prin condiționări și legități prin interacțiuni necesare și repetitive.
Sinonime
Antonime
Paronime
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
|
|
Referințe
engleză
(English)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
- AFI: /dɪˈtɜrməˌnɪzəm/
Substantiv
determinism