dezghioca
Etimologie
Din latină *disglubicare.
Pronunție
- AFI: /dez.gjo'ka/
Verb
Conjugarea verbului dezghioca | |
Infinitiv | a dezghioca |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
dezghioc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să dezghioace |
Participiu | dezghiocat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a deschide, a desface și a îndepărta învelișul anumitor fructe sau legume; a scoate un fruct din coajă sau boabele dintr-o păstaie.
- A dezghioca alune.
- A dezghioca fasolea.
- a desface pănușile sau boabele de pe știuletele de porumb.
- A dezghioca porumbul de pe știuleți.
Sinonime
- 1: (reg.) scobi, (prin Olt. și Munt.) a tecui
- 2: (înv. și pop.) smicura, (reg.) cura, (Mold.) deciocăla, (prin Transilv.) deciurica
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a desface pentru a scoate boabele
|
|