deziluzie
Etimologie
Din franceză désillusion.
Pronunție
- AFI: /dez.i'lu.zi.je/
Substantiv
Declinarea substantivului deziluzie | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | deziluzie | deziluzii |
Articulat | deziluzia | deziluziile |
Genitiv-Dativ | deziluziei | deziluziilor |
Vocativ | ' | ' |
- pierdere a iluziilor; înșelare a speranțelor.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Traduceri
dezamăgire
|
|