deznădăjduit

română

Etimologie

Din a deznădăjdui.

Pronunție

• AFI: /dez.nə.dəʒ.du'it/

Adjectiv

Declinarea adjectivului deznădăjduit
	Singular	Plural
Masculin	deznădăjduit	deznădăjduiți
Feminin	deznădăjduită	deznădăjduite
Neutru	deznădăjduit	deznădăjduite

1. (despre oameni) care și-a pierdut orice nădejde (în rezolvarea sau îndreptarea unei situații); desperat.
2. (despre sentimente, manifestări ale omului etc.) care trădează, exprimă deznădejde; provocat de deznădejde.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online