difterie

română

Etimologie

Din franceză diphtérie.

Pronunție

• AFI: /dif.te'ri.e/

Substantiv

Declinarea substantivului difterie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	difterie	difterii
Articulat	difteria	difteriile
Genitiv-Dativ	difteriei	difteriilor
Vocativ	difterie	difteriilor

1. boală contagioasă acută produsă de bacili, caracterizată prin formarea unor membrane false pe amigdale, pe faringe sau pe laringe, prin greutate în respirație și la înghițirea alimentelor, prin febră etc.; anghină difterică.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• deferiți
• diferite

Referințe

• DEX '98 via DEX online