diminua
Etimologie
Din franceză diminuer < latină diminuere.
Pronunție
- AFI: /di.mi.nu'a/
Verb
Conjugarea verbului (se) diminua | |
Infinitiv | a (se) diminua |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) diminuez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) diminueze |
Participiu | diminuat |
Conjugare | I |
- (v.tranz. și refl.) a face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.).
- S-a diminuat încărcătura unei corăbii.
Sinonime
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Traduceri
a se micșora; a scădea
|
|