Variante de scriere Vezi și : mari, Mari, marí, Mári, marì, märi, m'ari, -mari

română

Etimologie

Din mare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
mări
Infinitiv a mări
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
măresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mărească
Participiu mărit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a crește sau a facecrească în dimensiuni, în număr, în cantitate etc.; a spori sau a facesporească, a (se) înmulți.
  2. (v.refl.) a crește în vârstă, a se face mai mare.
  3. (v.tranz.) a crește, a ridica (valoarea, prețul).
  4. (v.tranz. și refl.) a (se) intensifica, a (se) dezvolta.
  5. (v.tranz. și refl.) a (se) prelungi în timp.
  6. (v.tranz.) a da cinstea, considerația cuvenită; a stima, a prețui, a slăvi, a preamări pe cineva sau ceva.
  7. (v.refl.) (înv. și pop.) a se îngâmfa, a se făli, a se mândri.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din mări.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mări.

Etimologie

Confer măre.

Pronunție

  • AFI: /ˈmərʲ/


Interjecție

  1. formă alternativă pentru măre.

Etimologie

Din mare.

Pronunție

  • AFI: /ˈmərʲ/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru mare.

Anagrame

Referințe