Etimologie

Din franceză discrétionnaire.

Pronunție

  • AFI: /dis.kre.ʦi.oˈnar/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
discreționar
Singular Plural
Masculin discreționar discreționari
Feminin discreționară discreționare
Neutru discreționar discreționare
  1. (despre puteri, prerogative, acte etc.) care acționează, se exercită așa cum consideră cineva, fără a fi prevăzut și îngăduit de lege; care are prin lege întreaga libertate de acțiune.


Traduceri

Referințe