disimula
română
Etimologie
Din franceză dissimuler < latină dissimulare.
Pronunție
- AFI: /di.si.mu'la/
Verb
| Conjugarea verbului disimula | |
| Infinitiv | a disimula |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
disimulez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să disimuleze |
| Participiu | disimulat |
| Conjugare | I |
- (v.tranz.) a ascunde adevărata față a unui lucru, a unei situații etc. (dându-i o aparență înșelătoare); a camufla, a masca.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online