Etimologie

Din turcă dolama.

Pronunție

  • AFI: /du'la.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
dulamă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ dulamă dulame
Articulat dulama dulamele
Genitiv-Dativ dulamei dulamelor
Vocativ dulamă dulamelor
  1. haină țărănească lungă (și îmblănită), făcută din postav gros.
  2. haină lungă purtată în trecut de negustori, preoți etc.
  3. haină de ceremonie purtată de domni și de boieri, făcută din stofă scumpă, adesea împodobită cu blană și cu paftale.


Traduceri

Anagrame

Referințe