Etimologie

Din franceză dur < latină durus.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
dur
Singular Plural
Masculin dur duri
Feminin dură dure
Neutru dur dure
  1. (despre corpuri solide) greu de zgâriat sau de străpuns; tare.
  2. (despre ape) care conține săruri (de calciu și magneziu) peste limita admisă pentru apele potabile industriale.
  3. (fig.) aspru; sever; violent, brutal, crud.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Etimologie

Confer dura.

Pronunție


Interjecție

  1. formă alternativă pentru dura.

Referințe