Etimologie

Din verbul echilibra. Confer franceză équilibré.

Pronunție

  • AFI: /e.ki.li'brat/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
echilibrat
Singular Plural
Masculin echilibrat echilibrați
Feminin echilibrată echilibrate
Neutru echilibrat echilibrate
  1. care se află în stare de echilibru.
  2. (despre două valori, prețuri, bugete) just proporționat unul față de altul.
  3. (fig.) (despre oameni) cumpănit, ponderat, chibzuit.
    Un om echilibrat.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe