electrocutare

română

Etimologie

Din a (se) electrocuta.

Pronunție

• AFI: /e.lek.tro.ku'ta.re/

Substantiv

Declinarea substantivului electrocutare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	electrocutare	electrocutări
Articulat	electrocutarea	electrocutările
Genitiv-Dativ	electrocutării	electrocutărilor
Vocativ	electrocutare	electrocutărilor

1. faptul de a (se) electrocuta; străbatere a unui organism viu de către un curent electric de intensitate capabilă să-i provoace o vătămare sau chiar moartea.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• electrocauter
• cercetătorule

Referințe

• DEX '98 via DEX online