Etimologie

Din germană Emanatism, franceză émanatisme.

Pronunție

  • AFI: /e.ma.na'tism/


Substantiv


Declinarea substantivului
emanatism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ emanatism invariabil
Articulat emanatismul invariabil
Genitiv-Dativ emanatismului invariabil
Vocativ emanatismule invariabil
  1. doctrină religioasă-filozofică de tendință panteistă, potrivit căreia lumea nu este rezultatul unui act de creație, ci s-a născut din substanța divinității printr-un proces continuu de emanație; emanaționism.


Traduceri

Referințe