enchanté
Vezi și : enchante |
(français)
Etimologie
Din verbul enchanter („a încânta, a fermeca”).
Pronunție
Adjectiv
Declinarea adjectivului enchanté | ||
Singular | Plural | |
Masculin | enchanté | enchantés |
Feminin | enchantée | enchantées |
- fermecat, vrăjit
- Palais enchanté.
- (fig.) încântat, fermecat
- Je suis enchanté de faire votre connaissance.
Sinonime
Antonime
- 2: désenchanté
Cuvinte apropiate
Interjecție
enchanté!
- încântat (de cunoștință)!, încântat să vă cunosc!
Etimologie
Din enchanter.
Verb
- forma de participiu trecut la masculin singular pentru enchanter.