ennui
(English)
Etimologie
Din franceză ennui.
Pronunție
Substantiv
ennui, (nenumărabil)
- plictiseală; urât
- I sometimes feel a great ennui.
Sinonime
Antonime
Referințe
(français)
Etimologie
Din verbul ennuyer < latină inodiāre.
Pronunție
- AFI: /ɑ̃.nɥi/
Substantiv
ennui m., ennuis pl.
- plictiseală, urât; lâncezeală, lâncezire, moleșeală
- Un ennui mortel.
- deranj, incomodare; neplăcere, necaz