epilepsie
română
Etimologie
Din franceză épilepsie < latină epilepsia.
Pronunție
- AFI: /e.pi.lepˈsi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului epilepsie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | epilepsie | epilepsii |
| Articulat | epilepsia | epilepsiile |
| Genitiv-Dativ | epilepsiei | epilepsiilor |
| Vocativ | epilepsie | epilepsiilor |
- boală a sistemului nervos, caracterizată prin crize convulsive intermitente, însoțite de pierderea cunoștinței, de halucinații și de alte tulburări psihice; pedepsie, boala copiilor, ducă-se-pe-pustii.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online