episcop
Etimologie
Din neogreacă επισκοποσ (epískopos) < latină episcopus.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului episcop | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | episcop | episcopi |
Articulat | episcopul | episcopii |
Genitiv-Dativ | episcopului | episcopilor |
Vocativ | episcopule | episcopilor |
- grad înalt în ierarhia bisericească creștină, imediat inferior mitropolitului sau arhiepiscopului; persoană care are acest grad (și conduce o eparhie).
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din germană Episkop.
Pronunție
- AFI: /e.pisˈkop/
Substantiv
Declinarea substantivului episcop | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | episcop | episcoape |
Articulat | episcopul | episcoapele |
Genitiv-Dativ | episcopului | episcoapelor |
Vocativ | episcopule | episcoapelor |
- aparat care servește la proiecția figurilor de pe cărți, de pe fotografii sau de pe alte obiecte netransparente.
- dispozitiv optic folosit la tancuri, care permite cercetarea câmpului prin ferestrele de observare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online