erinra
(svenska)
Etimologie
Din germană erinnern („a aminti”). Înrudit cu daneză erindre și neerlandeză herinneren.
Pronunție
Verb
Conjugarea verbului erinra | ||
Activ | Pasiv | |
Infinitiv | erinra | erinras |
Prezent | erinrar | erinras |
Perfect | erinrade | erinrades |
Supin | erinrat | erinrats |
Imperativ | erinra | |
Participiu | ||
Prezent | erinrande, erinrandes | |
Perfect | erinrad |
- (urmat de om) a reitera, a repeta
- Jag vill erinra (er) om att ni vittnar under ed.
- (urmat de om) a aminti de
- En kroppsform som erinrar om en bäver.
- (formal) a obiecta, a se opune
- Vi har inget att erinra.
erinra sig
Sinonime
erinra
erinra sig
Antonime
erinra sig
- 1: glömma