română

Etimologie

Din franceză exterminer < latină exterminare.

Pronunție

  • AFI: /eks.ter.mi'na/


Verb


Conjugarea verbului
extermina
Infinitiv a extermina
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
extermin
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să extermine
Participiu exterminat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a facepiară în întregime, a distruge complet, a nimici; a ucide, a masacra, a stârpi în masă.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe