română

Variante

Etimologie

Din fără + de + lege (după slavă (veche) bezakonije).

Pronunție

  • AFI: /fə.rə.de'le.ʤe/


Substantiv


Declinarea substantivului
fărădelege
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ fărădelege fărădelegi
Articulat fărădelegea fărădelegile
Genitiv-Dativ fărădelegii fărădelegilor
Vocativ fărădelege fărădelegilor
  1. (înv. și pop.) faptă rea; nelegiuire, ticăloșie, mișelie.


Traduceri

Referințe