română

Etimologie

Inevitabil din franceză franc-maçon („mason”) (Hasdeu, Col. lui Traian, 1883, 242), prin intermediul neogreacă φαρμασόνος (farmasónos, „sacrilegiu”) (Scriban), turcă farmasun, poloneză farmazon sau rusă фармазон (farmazon).

Pronunție

  • AFI: /far.ma'zon/


Substantiv


Declinarea substantivului
farmazon
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ farmazon farmazoni
Articulat farmazonul farmazonii
Genitiv-Dativ farmazonului farmazonilor
Vocativ farmazonule farmazonilor
  1. (pop.) vrăjitor.
  2. (fig.) om șiret, viclean.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe