vrăjitor

Etimologie
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului vrăjitor | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | vrăjitor | vrăjitori |
Articulat | vrăjitorul | vrăjitorii |
Genitiv-Dativ | vrăjitorului | vrăjitorilor |
Vocativ | ' | ' |
- (adesea fig.) persoană care face vrăji, care se ocupă cu vrăjitoria.
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
om care face vrăji
|
|