germina

română

Din latină germinare.

Conjugarea verbului germina
Infinitiv	a germina
Indicativ prezent pers. 1 sg.	'
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să germineze
Participiu	germinat
Conjugare	I

(v.intranz.) (despre germeni, p.ext. despre plante) a începe să se dezvolte, să încolțească, să se înmulțească, să pornească un nou ciclu de vegetație (în condiții favorabile).
(v.intranz.) (despre o materie organică sau un organ) a trece de la viața latentă sau embrionară la viața activă.