română

Etimologie

Din franceză haltère.

Pronunție

  • AFI: /'hal.te.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
halteră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ halteră haltere
Articulat haltera halterele
Genitiv-Dativ halterei halterelor
Vocativ halteră halterelor
  1. aparat de atletică grea, alcătuit din două rânduri de discuri sau sfere metalice de diferite greutăți, fixate la capetele unei bare; greutate.
  2. (la pl.) ramură sportivă care constă în ridicarea halterelor.


Traduceri

Referințe