harapnic

română

Etimologie

Din poloneză harapnik.

Pronunție

• AFI: /ha'rap.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului harapnic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	harapnic	harapnice
Articulat	harapnicul	harapnicele
Genitiv-Dativ	harapnicului	harapnicelor
Vocativ	harapnicule	harapnicelor

1. (reg.) bici mare împletit din cânepă sau din curele, cu codiriștea scurtă și cu șfichi de mătase la vârf (ca să pocnească tare).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online