Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
horă

română

Etimologie

Din neogreacă χορός (khorós) (Röesler 578). Se presupune în general că a intrat în română prin intermediul bulgară хоро (hóro) (DAR; Pușcariu, Lr., 280), însă această ipoteză nu pare necesară; confer sârbă оро (oro), turcă hora și maghiara hora/horok.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
horă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ horă hori
Articulat hora horile
Genitiv-Dativ horii horilor
Vocativ horă horilor
  1. dans popular românesc cu ritm domol, în care jucătorii se prind de mână, formând un cerc închis; cerc format de aceia care execută acest dans; melodie după care se execută acest dans.
  2. (pop.) petrecere țărănească unde se dansează jocuri populare.
  3. (astron.; reg.; art.) coroana boreală.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A ieși la horă = a intra (la vârsta cuvenită) în rândul fetelor și al flăcăilor care joacă la horă
  • A se găti ca de horă = a se îmbrăca foarte frumos, cu hainele de sărbătoare


Traduceri

Referințe