melodie
română
Etimologie
Din neogreacă μελοδια (melodía), italiană melodia, franceză mélodie.
Pronunție
- AFI: /me.lo'di.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului melodie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | melodie | melodii |
| Articulat | melodia | melodiile |
| Genitiv-Dativ | melodiei | melodiilor |
| Vocativ | melodie | melodiilor |
- succesiune de sunete îmbinate după regulile ritmului și ale modulației, pentru a alcătui o unitate cu sens expresiv.
- compoziție muzicală, cântec.
- (fig.) sonoritate plăcută; armonie, muzicalitate.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online