index

română

Etimologie

Din latină, franceză index.

Pronunție

• AFI: /'in.deks/

Substantiv

Declinarea substantivului index
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	index	indexuri
Articulat	indexul	indexurile
Genitiv-Dativ	indexului	indexurilor
Vocativ	indexule	indexurilor

1. listă alfabetică sau pe materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat, cuprinzând materiile, autorii sau cuvintele conținute în ea, cu indicarea paginilor (și a volumelor) unde se găsesc; indice.

Cuvinte compuse

• index bibliografic

Expresii

• A pune la index = a) a trece o carte în lista cărților interzise; b) fig. (fam.) a socoti, a trata pe cineva ca nedemn, nevrednic sau primejdios

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului index
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	index	indecși
Articulat	indexul	indecșii
Genitiv-Dativ	indexului	indecșilor
Vocativ	indexule	indecșilor

1. degetul arătător.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online