inorog
Etimologie
Din slavă inorogŭ, traducerea greacă μονόϰερως (monókeros, „unicorn”).
Pronunție
- AFI: /i.no'rog/
Substantiv
Declinarea substantivului inorog | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | inorog | inorogi |
Articulat | inorogul | inorogii |
Genitiv-Dativ | inorogului | inorogilor |
Vocativ | inorogule | inorogilor |
- animal fabulos imaginat sub forma unui cal cu un corn în frunte, întâlnit mai ales în arta și literatura medievală.
Sinonime
Omonime
Traduceri
cal cu un corn în frunte
|
|