instinct
Etimologie
Din franceză instinct < latină instinctus.
Pronunție
- AFI: /inˈstinkt/
Substantiv
| Declinarea substantivului instinct | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | instinct | instincte |
| Articulat | instinctul | instinctele |
| Genitiv-Dativ | instinctului | instinctelor |
| Vocativ | instinctule | instinctelor |
- complex de reflexe înnăscute, necondiționate, proprii indivizilor dintr-o anumită specie și care le asigură dezvoltarea organismului, alimentarea, reproducerea, apărarea.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online