apărare

română

Etimologie

Din a apăra.

Pronunție

• AFI: /a.pə'ra.re/

Substantiv

Declinarea substantivului apărare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	apărare	apărări
Articulat	apărarea	apărările
Genitiv-Dativ	apărării	apărărilor
Vocativ	apărare	apărărilor

1. acțiunea de a (se) apăra.
2. (mil.) una din formele principale de luptă, care urmărește oprirea ofensivei inamicului; totalitatea măsurilor luate în acest scop.
3. (concr.) parte într-un proces care apără cauza cuiva.
4. (concr.) totalitatea jucătorilor dintr-o echipă sportivă care au rolul de a apăra sau proteja poarta proprie.

Cuvinte derivate

• autoapărare

Locuțiuni

• (loc.vb.) a lua apărarea = a apăra (pe cineva sau ceva).

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• reapară

Referințe

• DEX '98 via DEX online