intimitate
română
Etimologie
Din franceză intimité.
Pronunție
- AFI: /in.ti.mi'ta.te/
Substantiv
| Declinarea substantivului intimitate | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | intimitate | intimități |
| Articulat | intimitatea | intimitățile |
| Genitiv-Dativ | intimității | intimităților |
| Vocativ | ' | ' |
- calitatea a ceea ce este intim; prietenie bazată pe legăturălegături strânse.
- profunzime, adâncime (a unui sentiment, a unui gând etc.).
- cadru limitat, cerc restrâns, familial.
- (la pl.) lucruri, chestiuni personale.
Cuvinte derivate
Expresii
- A trăi (sau a fi) în intimitatea cuiva = a avea legături strânse (de prietenie) cu cineva, a face parte dintre cunoștințele apropiate ale cuiva
Traduceri
legătură strânsă; prietenie intimă, apropiată
|