joimăriță
română
Etimologie
Din joi + mare + sufixul -iță.
Pronunție
- AFI: /ʒoj.mə'ri.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului joimăriță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | joimăriță | joimărițe |
| Articulat | joimărița | joimărițele |
| Genitiv-Dativ | joimăriței | joimărițelor |
| Vocativ | joimăriță | joimărițelor |
- ființă imaginară cu înfățișare de femeie respingătoare, despre care se credea în popor că pedepsește, în noaptea care precedă Joia Mare, pe fetele și femeile tinere leneșe la tors sau la dărăcit.
- (fig.) (pop.) femeie foarte urâtă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online