Etimologie

Din verbul respinge + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /res.pin.gəˈtor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
respingător
Singular Plural
Masculin respingător respingători
Feminin respingătoare respingătoare
Neutru respingător respingătoare
  1. care respinge, care face respingere.
  2. care inspiră dezgust, aversiune.
    Ce caracter respingător!

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe