jurui

română

Etimologie

Din maghiară gyürüzni „a (se) logodi”.

Pronunție

• AFI: /ʒu.ru'i/

Verb

Conjugarea verbului jurui
Infinitiv	a jurui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	juruiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să juruiască
Participiu	juruit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (înv. și reg.) a făgădui, a promite în mod solemn.
2. (v.tranz.) a făgădui ca soț (sau soție).
3. (v.refl.) a se lega prin jurământ.

Cuvinte derivate

• juruință
• juruit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din jur + sufixul -ui.

Verb

Conjugarea verbului jurui
Infinitiv	a jurui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	juruiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să juruiască
Participiu	juruit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (rar) a face să se rotească, să se învârtească în cercuri.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online