juvelnic

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /ʒu.vel'nik/

Substantiv

Declinarea substantivului juvelnic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	juvelnic	juvelnice
Articulat	juvelnicul	juvelnicele
Genitiv-Dativ	juvelnicului	juvelnicelor
Vocativ	juvelnicule	juvelnicelor

1. (reg.) construcție de scânduri, nuiele sau stuf, folosită pentru păstrarea peștelui viu în apă.
2. unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online