lalea
Etimologie
Din turcă lâle, lale < persană لاله (lâle).
Pronunție
- AFI: /la'le̯a/
Substantiv
Declinarea substantivului lalea | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | lalea | lalele |
Articulat | laleaua | lalelele |
Genitiv-Dativ | lalelei | lalelelor |
Vocativ | lalea | lalelelor |
- (bot.) (Tulipa, mai ales Tulipa gesneriana) plantă erbacee din familia liliaceelor, cu bulb alungit, ascuțit la vârf, cu frunze lanceolate, groase și late, cu tulpina înaltă, care face o singură floare mare, de diverse culori.
Sinonime
- (bot.) (livr.) tulipă, (reg.) tulipan, laptele-păsării
Vezi și
Traduceri
plantă; floare
|
|