liant
Etimologie
Din franceză liant
Pronunție
- AFI: /li'ant/
Substantiv
Declinarea substantivului liant | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | liant | lianți |
Articulat | liantul | lianții |
Genitiv-Dativ | liantului | lianților |
Vocativ | liantule | lianților |
- material fluid sau adus în stare fluidă, care are proprietatea de a lega prin întărire bulgării sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat
- lichid vâscos conținând colorantul cu care formează cerneala de tipar
- substanță folosită la fixarea pigmenților coloranți, fără afinitate pentru fibre
- constituent nevolatil al lacurilor, care se întărește sub formă de peliculă, în pictură etc.
- (fig.) persoană sau obiect ce face legătură între două sau mai multe entități diferite; persoană de legătură, numitor comun
Sinonime
- aglomerant
- (fig.) legătură
Traduceri
(français)
Etimologie
Confer lier.
Pronunție
- AFI: /li.jɑ̃/
Substantiv
liant m., liants pl.
Cuvinte derivate
Adjectiv
Declinarea adjectivului liant | ||
Singular | Plural | |
Masculin | liant | liants |
Feminin | liante | liantes |
- atașabil
- Du fer liant.
- (fig.) binevoitor, îndatoritor, serviabil
- Homme liant.
Etimologie
Derivat regresiv din lier.
Verb
- forma de impersonal la participiu prezent pentru lier.