mălăier

română

Etimologie

Din mălai + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /mə.ləˈjer

Substantiv

Declinarea substantivului mălăier
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mălăier	mălăieri
Articulat	mălăierul	mălăierii
Genitiv-Dativ	mălăierului	mălăierilor
Vocativ	mălăierule	mălăierilor

1. (rar) persoană care se ocupa cu negoțul cu mălai.
2. negustor ambulant care își purta marfa în căruță și care primea plata în natură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• alarmei
• alămire
• amăreli

Referințe

• DEX '98 via DEX online