magnetiza
Etimologie
Din franceză magnétiser.
Pronunție
- AFI: /mag.ne.ti'za/
Verb
Conjugarea verbului (se) magnetiza | |
Infinitiv | a (se) magnetiza |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) magnetizez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) magnetizeze |
Participiu | magnetizat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a face ca un corp să capete, permanent sau temporar, proprietăți de magnet; a transforma în magnet.
- Corpurile feromagnetice se magnetizează ușor.
- (v.tranz.) (fig.) a exercita asupra cuiva o atracție puternică.
- (v.refl.) (fam.) a se ameți de băutură.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online