română

Etimologie

Din franceză attraction < latină attractio, attractionis.

Pronunție

  • AFI: /a'trak.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
atracție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ atracție atracții
Articulat atracția atracțiile
Genitiv-Dativ atracției atracțiilor
Vocativ atracție atracțiilor
  1. forță (gravitațională, electrică, magnetică etc.) care tindeapropie corpurile între care se exercită.
  2. înclinare puternică pe care o ființă o simte pentru alta sau pentru ceva, imbold de a te apropia de cineva sau de ceva.
  3. farmec sau ispită pe care cineva sau ceva le exercită asupra cuiva.
  4. ceea ce atrage, farmecă, ademenește, distrează.


Traduceri

Anagrame

Referințe