română

Etimologie

Din manevră + sufixul -ant.

Pronunție

  • AFI: /ma.ne'vrant/


Substantiv


Declinarea substantivului
manevrant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ manevrant manevranți
Articulat manevrantul manevranții
Genitiv-Dativ manevrantului manevranților
Vocativ manevrantule manevranților
  1. lucrător feroviar care efectuează cuplarea, decuplarea sau frânarea vagoanelor în timpul manevrei.


Traduceri

Referințe