miștocar

română

Etimologie

Din mișto.

Pronunție

• AFI: /miʃ.to'kar/

Adjectiv

Declinarea adjectivului miștocar
	Singular	Plural
Masculin	miștocar	miștocari
Feminin	miștocară	miștocare
Neutru	miștocar	miștocare

1. (arg.) care ironizează ceva sau pe cineva.

Cuvinte derivate

• miștocăresc

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului miștocar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	miștocar	miștocari
Articulat	miștocarul	miștocarii
Genitiv-Dativ	miștocarului	miștocarilor
Vocativ	miștocarule	miștocarilor

1. (arg.) om care ironizează ceva sau pe cineva.

Cuvinte derivate

• miștocară

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• micșorat
• răstocim

Referințe

• DEX '98 via DEX online